„Republica Moldova este un stat captiv și mă simt prost că fac parte din acest guvern”, a spus Maia Sandu, ministrul moldovean al Educației, în aprilie 2015. Ea s-a remarcat prin multe declarații împotriva sistemului, criticând nu doar corupția din orice instituție din Moldova, ci inclusiv pe procurori. „CNA ( n.r. -Centrul Național Anticorupție) este o instituție lipsită de credibilitate, care face investigații doar pe o culoare politică. Ne-am pomenit într-un cerc vicios”, a spus ea.
Anterior nominalizării ei pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, Maia Sandu a evitat să spună dacă ar accepta această funcție. Cu toate acestea, a precizat că ar fi de acord să preia conducerea doar în anumite condiții, unele destul de drastice: procuror general european, guvernator american al Băncii Naționale din Moldova, dar și posibilitatea să-și facă singură echipa guvernamentală. „Aș avea foarte multe condiții, în primul rând să fie aleasă echipa de mine. Ei, cum vă imaginați că asta s-ar putea întâmpla?! E utopic să ne gândim la lucrul acesta”, a spus ea, în urmă cu mai puțin de o lună.
Maia Sandu este candidatul Alianței pentru Integrare Europeană (AIE 3) la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Ea trebuie însă să obțină nominalizarea efectivă a președintelui Nicolae Timofti, iar apoi să primească votul de încredere al Parlamentului din Chișinău. Guvernul are nevoie de un premier până la data de 12 septembrie, când expiră cele trei luni de când Chiril Gaburici a demisionat, timp în care trebuie format un nou guvern.
Cine este Maia Sandu
Candidata la funcția de premier al Moldovei are 43 de ani, fiind născută pe 24 mai 1972, în satul Risipeni, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. În 1994, ea absolvea Academia de Studii Economice, specializarea management, din Chișinău, iar în 1998 obținea și diploma de masterat în relații internaționale, în cadrul Academiei de Administrare Publică. Un alt program de masterat l-a făcut la Harvard Kennedy School of Government, Master în administrație publică, Cambridge, SUA, în perioada 2009-2010.
În 1994, Maia Sandu a avut primul contact cu partea guvernamentată: a fost angajată consultat, șef adjunct de direcție, în cadrul Ministerului Economiei, însă în 1998 a plecat la Banca Mondială, oficiul din Chișinău, ca economist. În 2005, s-a întors la Ministerul Economiei, de data aceasta ca director al Direcției generale politici macroeconomice și programe de dezvoltare. În 2007, Sandu a coordonat Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, fiind, în paralel, consultat pe pe reforma administrației publice centrale. Din 2010 până în 2012 s-a întors la Banca Mondială, unde era consilier al Directorului Executiv, însă la sediul din Washington.
Maia Sandu a fost adusă înapoi în Moldova direct ca ministru al Educației, în 2012, fără a fi membră de partid, iar timp de trei ani și-a dedicat timpul reformelor din învățământ. „Am găsit un sistem mai nefuncțional decât îmi imaginam”, a spus ea, după primele săptămâni la minister.
Potrivit presei moldovene, ea a fost cea care a introdus, după modelul românesc, camerele video la examenul de bacalaureat și a introdus un Cod al Educației, promulgat în toamna lui 2014. Abia la finele lui 2014, Maia Sandu a devenit membră a PLDM.
FOTO: Facebook
Potrivit declarației sale de avere, Maia Sandu nu deține decât un apartament și o Toyota, bunuri pe care le avea dinainte să ajungă în Legislativul de la Chișinău.
Într-o dezbatere TEDx, Maia Sandu a spus că un viitor prim-ministru ar trebui să fie, în primul rând, un om liber, un bun manager și un vizionar. În niciun caz, susține ea, nu ar trebui să se țină de funcție și să-și facă angajamente față de alte persoane sau grupuri de interese.
Imaginea Maiei Sandu a devenit din ce în ce mai bună, mai ales că nu este asociată grupurilor de interese sau partidelor. De altfel, încă de la începutul verii, susținătorii ei i-au creat mai multe pagini de Facebook, prin care își manifestă dorința ca Maia Sandu să rămână în Guvern sau să fie prim-ministru.
Negocierile de la Chișinău
După runde repetate de negocieri, liderii celor trei partide pro-europene, Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat și Partidul Democrat, au bătut palma pentru noua coaliție de guvernare, formând astfel, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE 3).
În timp ce liberal-democrații vor avea funcția de premier, democrații vor rămâne cu cea de președinte al Parlamentului.
Republica Moldova a rămas fără guvern după ce fostul premierul, Chiril Gaburici, a demisionat pe 12 iunie, pe fondul unei anchete privind presupusa falsificare a unei diplome de studii.